Un nou an… Poate un nou început sau doar o altă filă din calendar. Oare ce să se fi schimbat? Sau poate avem numai iluzia schimbării și nimic altceva. Fiecare om nutrește ceva special în noaptea dintre ani: unul vrea să devină bogat, altul să aibă un loc de muncă mai bine plătit, altul nu vrea decât să fie sănătos. Oare ale cui dorințe se vor împlini? Cei mai mulți dintre noi respectă obiceiuri, tradiții și superstiții, doar-doar vor atrage norocul, bunăstarea și alte chestii pur materiale, fără de care viața nu ar fi la fel de frumoasă. Cine are bani, zâmbește, este tot timpul voios, pus pe șotii și toate cele. Totul se rezumă la bani… Și totuși… Știm deja că oamenii bogați nu au liniște sufletească.
Gândurile lor zboară dintr-un loc în altul, căutând noi variante de a înmulți averea existentă. Dacă acea variantă se dovedește a fi neroditoare, pleacă în căutarea alteia și tot așa. Omul acela nu se mai poate ori: a intrat în horă și trebuie să joace. E deja prea târziu ca să adopte un alt stil de viață. Cel puțin, așa crede el. Chiar e convins de acest lucru și nimeni nu-l poate schimba. Și dacă, peste noapte, pierde pe cineva drag sau ceva care înseamnă foarte mult pentru el? Dintr-o dată, totul se schimbă. Acum privește viața din altă perspectivă. Nu-l mai interesează banii, averile și tot ceea ce este efemer, ci regretă că nu a fost suficient de mult lângă persoana care a plecat de lângă el atât de repede. Acum nu i-au mai rămas decât amintirile și niște fotografii. Tristețea a luat locul bucuriei, iar viața are un gust amar.
De ce cred unii oameni că sărbătorile sunt doar un prilej de îmbuibare, de distracție, de etalare a ținutelor vestimentare și atât? Cu ce rămâi după toate aceste exagerări? Cu nimic! Totul se năruie, ca și cum n-ar fi fost. Toate aceste manifestări ale bucuriei reprezintă o modalitate simplă de a-ți afișa buna dispoziție. Cu toate acestea, uităm de suflet și-l sufocăm cu haos și petreceri, care de care mai ieșite din comun. Aruncăm petarde și artificii sofisticate, alungând liniștea și speriind animalele, care fug îngrozite încotro mai pot. E amuzant? Unii așa cred. E genul de distracție fără esență, fără sens, care dispare odată cu apariția zorilor.
Ce să mai spunem că, la astfel de evenimente se petrec lucruri imorale, care au consecințe foarte grave. Degeaba regretă oamenii apoi. Ce a fost făcut, așa rămâne, sau cel puțin nu vor fi uitate și iertate vreodată. Pentru ce? Merită un asemenea sacrificiu? Nicidecum! Unde domnesc liniștea, bunul simț, cumpătarea și Dumnezeu, nimic rău nu se poate întâmpla. Unii oameni preferă să-l aibă pe Dumnezeu alături în noaptea dintre ani, căci este unicul sprijin necondiționat, de care oricine are nevoie. O rugăciune în noaptea trecerii într-un nou an este net superioară unei distracții sălbatice, în care fiecare face doar ce vrea și depășește cu mult limita bunului simț și a armoniei.
Așadar, să mergem mai departe cu liniște și cumpătare, căci echilibrul este cel de care avem mare nevoie acum. Nimic fără Dumnezeu!